In aeroport la Timisoara este o planta mare, artificiala, cu forma de canabis. Frunzele au 9 brate, e inalta cat mine si e singura din sala de asteptare.
In timp ce asteptam avionul (intarziat, evident) si priveam dubioasa planta, am stiut calm si sigur ca urmeaza o bucata de viata in care se va schimba ceva.
Din nou pe schimbari. Clar, nici urma de regret, hotarare, asumare, se mareste strockul ca la canoie.
Poate se numeste inconsecveta, poate se numeste perseverenta, poate rautate, poate prostie.
Ceva inauntru e continuu nemultumit, vrea mai mult din orice, de orice fel.
Parca ma intrec cu melcii.
Intr-o zi o sa explodez si o sa se faca un breaking news (cu galben) pe realitatea tv. " Un om a explodat azi, ziua in amiaza mare, intempestiv. Se pare ca a fost un surplus de dorinta, toate visele au fost imprastiate pe strada, trecatorii s-au chinuit sa prinda din aer bucatelele de vise aruncate in... aer." De la fatza locului reporterul infestat si el de dorinta, transmite cu zambet sincer 2, 3 vorbe apoi incepe sa danseze cu trecatorii in sincroane tip retro.
Dansatori d-aia multi, veseli, se filmeaza neaparat cu macara.
Ha.
Imagine tip stop-cadru din aeroport, scaunele, eu si planta.
Viteza maxima, toti melcii raman in urma, ma ridic brusc si ajung sus. Cand voi fi iar jos, va fi altfel. Trecerea prin nori purifica, limpezeste, ajuta.
De-acolo de sus se vad niste oameni multi pe o strada. Danseaza in sincroane tip retro. Hmm.. probabil un fraier si-a detonat dorintele in strada si acum s-au infestat astia.
Pe aeroportul din Cluj nu e nicio planta de plastic tip canabis.
Aterizat pe pamantul schimbarii.
Fata straina cu care am vorbit tot zborul imi spune cliseistic: "Papa, ne auzim, vorbim" Eu, ca intr-un film american prost ii spun: "Nu, nu mai vorbim. Nici macar nu stim cum ne cheama".
"Alexandra (parca) - Bogdan" Si gata, ne zambim, ma intorc si plec.
Colegii mei veritabili si zambitori ma intampina verde, non plastic... si cu deja celebrul "a yeee"pornim ...
Iar a inceput schimbarea.
Mar 29, 2010
Subscribe to:
Post Comments (Atom)


6 comentarii:
mai mult? din orice?
pai de ce sa fie mereu mai mult?
"sa mai faci d-astea!" :))
schimbarea vine din noi. se invarte un ac mic...accelereaza...decelereaza... asteapta... buuuf! nu astepta schimbarea.e doar in mintea ta. pace si voie buna!
Mai mult, mai bine. Da. Nu stiu de ce.
Ascendent.. cred. Acceleratie:)
da' schimbarile sunt mereu binevenite.si ma refer la alea bune, normal.
ca un F5 la calculator :)
am mai gasit o astfel de planta. ieri in really far away back stage de la sonisphere :D exact pe unde vor intra si iesi toate formatiile. pentru o secunda am vrut sa o iau la mine si sa fug cu ea in lume, dar din pacate, nu :(
subscriu lui rouroux@
orice lucru care ne petrece nu e o intamplare ci o revenire a noastra in alt timp pentru a-i consuma arderea.
nimic nu ne tine de mana, nu se agata de suflarea noastra, de zambet sau de vocile care ne raman in timpane.. fara ca sa ne reaminteasca ce deja stim.
NOI - aceste fiinte de azi, care am fost si ieri si maine...traim deja-vu urile unor schimbari care de fapt au fost traite deja.
Poti dormi 4 h din 24, poti sa mergi pe strazi la orice ora si noaptea sa ti fie zi, poti sa nu mananci nimci o zi intreaga.. poti face ce vrei, daca ai sa crezi ca poti - nimic si nimeni nu te va opri din asta.
Sistemul?
e vanare de vant... da-i sensul normalitatii si traieste doar sensul tau.
Te imbratisez,
Namaste
Post a Comment