atasabilitate

m-am trezit la 4 dimineata. la tv nimic interesant, cu stirile m-am updatat repede dupa pauza de cateva zile, stiu.. urmeaza o motiune de cenzura.. cade guvernu' daca nu se gasesc niste parlamentari mituibili cu 100.000 euro sau macar santajabili cu DNA-ul

fum de tigara, lumina mica ca bluesul, liniste, o bucatarie luminoasa, curatata/deratizata care asteapta sa fie zugravita.
Imi place unde stau. In drum spre sticla de apa m-a traznit alternativa unei alte locuinte. Cat o sa mai stau aici? Cat o sa mai stau alaturi de aceeasi femeie? Cat o sa mai am aceeasi prieteni? Cat o sa mai am aceeasi masina? Cat o sa mai am aceeasi casa de discuri? Cat o sa mai am pisica asta ? Dar calculatorul asta ?
Acum cateva zile am fost intrebat: "pai parca fumai kent, le-ai schimbat ?"

Atasabilitate. Ne place sa ne legam de ceva. Avem nevoie sa ne ancoram de niste pironi precum un balon ridicat la 100 de metri. Creierul nostru e o retea uriasa de conexiuni catre stari, oameni, locuri, lucruri..
In ultima vreme lucrurile au inceput sa se intreaca unele pe altele. "Mare competitie"... (citat dintr-un fost membru EL NEGRO) Competitie de schimbari, fosti, foste, viitori, viitoare.
Poate anarhie.
Habar nu am incotro ma indrept. Dar o fac cu convingere...
Undeva inauntru stiu exact unde vreau sa ajung... doar ca interfata, modalitatile, anturajul se completeaza, schimba, updateaza iute ca intr-un scenariu bine pus la punct.
O piesa de teatru in care scenografii modifica la timp decorul pentru urmatoarea scena.
Crezi ca stiu ce va urma ? Ma multumesc cu presimturile cu care m-am obisnuit.
Viziune, suspendare, atasabilitate .

Ma duc sa ma uit la tv, poate adorm.
La televizorul nou, cel vechi sta aruncat pe un hol, sub o masa...